Poem

 O, iubitule care-mi vei fi...

Vino și nu te opri;

În drumul meu, tu să învii,

Cu dragoste să mă îmbii!

Colorează-mi inima cum știi

Și lumina tu să-mi fii.

Înalță-mă la nori zglobii

Și trezeste-mă din ale mele fobii.

Atinge-mă, nu te sfii,

Tu poți face noaptea zi.

Cu povești mă poți încălzi

Și cu fapte îmblânzi.

Ziua să mă înflorești,

Iar noaptea să mă tămăduiești.

Orice ar fi, să nu te oprești 

Și cu patimă să mă iubești.

Cu credință să mă iei,

Pe vecie să mă vrei.

Să înmulțim cununa-n trei, 

Să uităm de vremea holerei.

Niciodată să nu mă mahnești,

Că de-ar fi, mă ofilești.

Și degeaba apoi cerșești,

Că iubire nu mai primești.

Dar nu te speria și nu ezita,

Că eu te voi ierta.

De mă vei iubi, vei sta

Să mă faci mereu a ta.

Eu îți voi întregi destinul,

Cu o viață ca rubinul.

Prestigioasă și intensă,

Că de-un rege mult pretinsă.

Toată viața te-oi găsi,

Căci al meu ești și vei prisosi,

Eu te-aștept bine mersi,

Din iubire ne-om ursi!