Viața, ca un carusel

Câteodată vreau sa evadez din realitate...

Pentru mine, viața este ca un carusel din acela mare și amețitor de colorat, de îmbietor, de fermecător, de aglomerat, de diversificat, dar și de răpitor. Odată ce te-ai urcat în el nu mai știi când vei coborâ. Intri în vârtejul lui și treci de la o etapă la alta, ca de la o figurină la alta, de la o stare la alta, de la un plan la altul până se epuizează toate, pe rând. Acest carusel nu se oprește, nu așteaptă pe nimeni și nu trage pe nimeni după el. E doar un carusel continuu. E cursul vieții...

Îmi aduc aminte...când eram mică m-am urcat într-un carusel real, pe un cal maro și m-am lăsat dusă de vise ca de adierea vântului spre noi orizonturi. Cu un curaj aparte și cu multă energie, viteză și grație, am plecat în călătoria mistică a vieții. Apoi am vrut altceva. Am încercat și zborul pe un dragon, creatura supremă a cerului și a pământului, visând și căutând adrenalina infantilă. Mai târziu m-am suit în caleașca cenușăresii, căutând iubirea adevărată ca în povești. Între timp m-am distrat și în compania lui Mickey Mouse, alergând nebună după fericire și culegând zâmbete răzlețe din aer. La un moment dat, m-am lăsat plimbată de un tigru feroce, gata să mă înhațe în a sa capcană dură. A venit, însă, rândul elefantului, care cu o forță de neimaginat și cu o apariție impunătoare, a sădit în mine cunoaștere și putere, dar și smerenie și demnitate. Au mai fost momente când am mers și pe un ponei mic, dar m-am descurcat. Am galopat până am  câștigat. 

Viața toată se rotește în jurul unui ax, plin cu tot felul de înfățișări. Toate presărate în funcție de moment și de context. Locul și-l găsește fiecare prin galop, într-o figurină sau alta. Testul constă în ele. Este vorba de bariere. Dacă le treci sau nu....depinde de călăreț, de jucător! 

Foto: Pinterest