NOA speranță!
Eu iubesc animalele. De când o am pe bichonita mea, cel mai frumos și alintat cățel din lume, am început să văd altfel lumea lor. Mă năvălesc o multitudine de emoții pozitive atunci când văd căței și pisici ferchezuite, îngrijite și iubite. Dar tot atat de multe regrete și frustrări ma cuprind atunci când văd câini abandonați pe câmpuri, călcați și lăsați pe străzile orașului tumultuos sau grupuri de pisici a nimănui, care se zbat să trăiască.
Tu ai un caine dresat sau educat?
A umaniza un caine este foarte usor. Cainele a fost mereu prietenul omului, asadar el a trait mai mereu pe langa acesta. Un caine sta pe langa casa omului, in familia acestuia si se adapteaza repede mediului uman. De fapt, cei care detin un caine, il considera un membru al familiei. Il cresc si il ingrijesc, il cauta de boli, ii indeplinesc toate nevoile, ii ofera afectiune si iubire. Acesta la randui-i, emana bucurie si atasament fata de stapan, iar energia creata in jur este deosebita. Se stie!
Oamenii și câinii
Se spune ca oamenii nu sunt câini și câinii nu sunt oameni. Oare așa sa fie in realitate? De fapt, poate fi și invers. Câinii se ghidează supa energiile simțite și nu pot fi superficiali niciodată. Ei sunt mai loiali decât oamenii și devin prieteni adevărați ai acestora. Ei nu gândesc rău și nici nu plănuiesc sa facă vreun rău asemenea oamenilor care mereu s-au războit pentru orice in lume. Deci, un câine poate fi mai om decât orice om de pe pământ. Da, exista mulți câini vagabonzi, dar la fel de mulți sunt și oameni ai străzii. Ambele categorii pot fi periculoase. Dar de unde pleacă aceasta problema?
Au fost mereu dezbateri pe tema animalelor in relație cu oamenii, fie ele publice și oficiale fie in grupurile de prieteni și cunoștințe. La fel de adevărat este ca mereu au fost contre pe aceasta tema. Sunt oameni care nu iubesc animalele sau nu le plac pur și simplu ori le considera doar “carne de tun” in caz de nevoie. Pe de alta parte, exista și oameni care țin la animalele din jur și le considera îndreptățire sa aibă drepturile care li se cuvin. Dar când lumea toată e o jungla unde este dreptatea? Pe care parte a baricadei este adevarul?
De ce iubesc mai mult câinii decât oamenii?
Pentru ca un câine nu poate fi fals. El iubește sincer și necondiționat, in timp ce oamenii, mai devreme sau mai târziu, se mint unii pe alții, se rănesc prin vorbe și acțiuni urate.
Pentru ca un câine nu te musca, după ce îl ajuți. Un om uita ajutorul primit și se întoarce împotriva celuilalt, din diverse motive.
Pentru ca un câine latră, dar nu vorbește de rău sau bârfește ca sa facă rău. In schimb, omul devine rău atunci când are interese ascunse.
Pentru ca un câine este fidel și credincios pana la moarte, nu pleacă la prima lovitura primită de la viața. Oamenii au tendința sa dea cu piciorul rapid la tot ce nu le convine sau mai rău sa însele persoane, așteptări.
Un câine bătrân arată tot frumos, asemenea sufletului sau. Omul bătrân se urâțește la chip și, de multe ori, la suflet, din cauza necazurilor și problemelor înfruntare de-a lungul vieții.
Un câine nu are decât o gura cu care sa se apere in orice situație de criza și labe cu care sa fuga de pericol. Omul are și mâini și picioare de care sa se ajute, cu care sa muncească, sa se protejeze la nevoie. Plus o minte mai mult sau mai puțin dezvoltată.
Ironic gândind, spun ca am cunoscut mai mulți câini decât oameni. De fapt, viața este atât de fragila, iar omul nu este singura ființa care are dreptul la viața. Animalele au existat dintotdeauna și trebuie respectate. E vorba despre coexistența, pentru ca viața sa funcționeze!
Garderoba pentru catei? De ce nu?
Poate pare prea exagerat, dar chiar și un cățel are nevoie de câteva haine, in funcție de sezon sau de personalitate. Pentru un câine îngrijit, este necesară o garderoba variata, care sa ii fie de folos in zilele reci de iarna sau ploioase de vara. Căci dacă îl respecti, atunci te respecti. In plus, sănătatea cățelului și aspectul blanii acestuia depind și de haine. Asta pentu ca, pe lângă ideea de fashion, hainele tin de cald, protejează împotriva umezelii, a murdăriei, etc.
O zi la padocul de căței
Mereu am gândit că refugiile de animale sunt locuri dezolante, pline de tristețe și de singurătate. De aceea, iubitoare de animale fiind, am evitat asemenea locuri din teama de a vedea suferință. Zilele trecute, însă, mi-am făcut curaj să întâmpin cu brațele deschise greutatea unor căței a nimănui și nu regret că am făcut-o. Am rămas cu totul surprinsă de acele suflete mari în corpuri mici și blănoase.
Ajunsă la ușa lor, am fost întâmpinată de o explozie uriașă de bucurie sinceră, de un mușuroi de blănuri colorate, de o mulțime de lăbuțe și limbuțe fine peste tot. Erau ei, cățeiii nimănui și ai tuturor. Fiecare cu o poveste emoționantă în spate, fiecare cu un nume unic și fiecare cu speranța într-o viață mai bună, toți au fugit cu sufletul la gură către acel cineva care să le ofere o mângâiere și o vorbă caldă. Parcă ne știam de-o viață toți. Așa de iubitori și primitori au fost cu toții la unison. Căci toți trăiesc acolo cu inima deschisă, cu sufletele plăpânde, în căutarea iubirii și prieteniei. Deși la padocul din Pașcani - Blăgești, acolo unde trăiesc acele inimi calde de căței, sunt ca la ei acasă și sunt îngrijiți cu dăruire totală, supărarea și dorința arzătoare din ochii fiecăruia după mângâieri era vizibilă. Asta cred că poate străpunge și atinge orice suflet. Am fost uimită să aflu că unii au fost abandonați de stăpâni, că alții au fost găsiți a nimănui și că toți sunt iubitori la scară largă. De la cel mai mic și până la cel mai mare, de la cei de rasă și până la cei metiș, toți căutau cu disperare acea mână de om salvatoare. Am încercat să le ofer tuturor câte puțin din iubirea mea și asta parcă m-a făcut mai fericită ca niciodată. Voioșia și energia lor m-au încărcat cu un car de sentimente și emotie. Acolo timpul stă în loc și iubirea e fără margini.
Cățeiii străzii
Doi frați. Un băiat blând și o fata zglobie. Ca un leuț și o căpriță. El apărător și ea ștrengăriță.
Ei doi mereu. Amândoi prin jungla orașului, amândoi in căutarea acoperișului.
Doar ei doi și amândoi cu joaca, împreună cu troaca.
Cu frica și curiozitatea lor, încrederea nu exista in lumea lor.
De nici un an de viața ratacită, ei aveau o șansă mult dorită.
Cu ochii plini de energie și iubire, toată inocenta lor e făr-de suferire.
In voia sorților, doua suflete de copii s-au predat azi sfinților.
Din răutatea oamenilor, doi catei au căzut in capcana morților.
După agonie și manie, ei acum sunt la ceremonie. Si otrava s-a schimbat in simfonie!
(In memoria celor doi catei nevinovați, dar taxați)
NU UCIDEȚI ANIMALELE
Doi frați. Un băiat blând și o fata zglobie. Ca un leuț și o căpriță. El apărător și ea ștrengăriță.
Ei doi mereu. Amândoi prin jungla orașului, amândoi in căutarea acoperișului.
Doar ei doi și amândoi cu joaca, împreună cu troaca.
Cu frica și curiozitatea lor, încrederea nu exista in lumea lor.
De nici un an de viața ratacită, ei aveau o șansă mult dorită.
Cu ochii plini de energie și iubire, toată inocenta lor e făr-de suferire.
In voia sorților, doua suflete de copii s-au predat azi sfinților.
Din răutatea oamenilor, doi catei au căzut in capcana morților.
După agonie și manie, ei acum sunt la ceremonie. Si otrava s-a schimbat in simfonie!
(In memoria celor doi catei nevinovați, dar taxați)
NU UCIDEȚI ANIMALELE
Cățel de rasa vs Cățel metis
Sunt iubitoare de animale! Afirm cu tărie ca animalele de companie sunt geniale. Sunt iubire pura. Sunt energie nedistiltata. Sunt prietenie curata. Sunt ajutor neprețuit. Sunt frumusete naturală. Sunt totul!
Viața de cățel - iată ce te poate învăța
Mă întreb adesea cum de un cățel nu se plictiseste de viața pe care o duce, cum mai facem noi oamenii, cum de toți cățeii sunt prietenoși (cu mici excepții), cum de sunt atât de iubibili. Că e cu stăpân sau singur, un cățel ia viața de la capat zi de zi, își adună forțele și adoră să trăiască fără să gândească.
Sasha mea este un animal de companie unic. Ea nu încetează niciodată sa ma învețe câte ceva fără ca nici măcar sa știe acest lucru. Stând în casă cu o ființă simplă ca ea mai mult timp, am putut observa multe aspecte și am realizat unele lucruri importante în viață. Mai mult decât atât, un nou cățel simpatic ne-a sărit în sânul familiei. O cheamă Nera și e o negruță tare dragă. Deși grav accidentată, a avut menirea de a mă învăța că viața poate fi reluată de la capăt în orice moment, indiferent de situație. Că totul este relativ și inmprevizibil, dar cu o forță interioară mare și cu o dorimță de a trăi totul până la capăt, viața continuă și depinde doar de tine dacă lupți să o faci frumoasă sau nu.
Noi oameni, ei căței. Suflete toți. Patrupezi și bipezi. Aceleași simțuri și sentimente. Același mecanism de exstență. O inimă care bate și un organism care trăiește. Și totuși...
Sasha, un Trex în corp de cățel
Dinozaurii au dispărut, dar nu de tot. O cale tot a rămas...
Sasha mea, un cățel de doar 5 ani, ascunde în ea un balaur. Eu cred că e un mini-dinozaur. Sasha tyrannosaurus! 
Păi cum să nu fie așa dacă nu doar că seamănă fizic, cu mânuțele alea ale ei mici și picioruşele mai lungi și mai puternice, cu ochii ei negri amenințători, cu gura ei înspăimântător de coltoasă și cu glasul acela terifiant de răsunător, dar se și comportă aprig de fioros, devorează toate mâinile și picioarele de om pe care le prinde în cale, sare ca nebuna la alţii și ţipă de nebună atunci când te aștepți mai puțin de-ți sare inima din piept exact ca-n filmele alea de groază când te surprinde de la spate și mai că faci pe tine de sperietură.
Păi cum să nu fie așa dacă nu doar că seamănă fizic, cu mânuțele alea ale ei mici și picioruşele mai lungi și mai puternice, cu ochii ei negri amenințători, cu gura ei înspăimântător de coltoasă și cu glasul acela terifiant de răsunător, dar se și comportă aprig de fioros, devorează toate mâinile și picioarele de om pe care le prinde în cale, sare ca nebuna la alţii și ţipă de nebună atunci când te aștepți mai puțin de-ți sare inima din piept exact ca-n filmele alea de groază când te surprinde de la spate și mai că faci pe tine de sperietură. 
Despre oamenii care vorbesc cu animalele
Tu vorbești cu animalul tău de companie?
Eu da, recunosc.
Sasha la plimbare
|
| Sasha la plimbare |
Sir-Snow, fantastic de real
Ați mai văzut, până acum, un bulgăre de zăpadă viu, moale și cu o pereche de mustăți lungi? Eu da. E un bulgăraș pufos, care miaună și care te duce instant cu gândul la zăpadă. Hmm...ce bine sună.
Vreau să vi-l arăt pe marele pisoi, pe numele lui englezesc, Sir. Nu de alta, dar te ține la respect dacă nu te cunoaște, așa cum o impune chiar numele său cu totul original. Și acum, pe bune, la ce prezență diplomată este, nu ai ce spune. Cu acea blană regală, de un alb imaculat, cu ochii lui mari, imperiali și cu a sa coadă de rang înalt, automat se face admirat. Eu mă declar cucerită. Îndrăgesc atât cățeii, cât și pisicile. Consider că sunt animale de companie geniale, cu un compotament benefic pentru noi. Eu am avut-o pe Adela, o pisică siameză tare drăgălașă, iar acum o am pe Sasha, o cățelușă havaneză tare nebunatică. Dar să vă fac puțină poftă de Sir.
Sasha, bichonița care se crede un rottweiler periculos!
Am mai povestit despre Sasha mea și în alte articole, cățeluşul care a venit la mine într-o zi de 20 ale lui aprilie, acum doi ani şi vreo trei luni. În acea zi a cunoscut lumea de afară, dar şi-a scris şi destinul. Stai să vezi.
#Atenţie! Câine rău
Of, ce mică mai era când a ajuns acasă. Mică, dar cu personalitate puternică încă de pe atunci. A studiat bine locul care avea să-i fie cămin şi persoanele care aveau să-i fie părinți. Ne-am îndrăgostit de la prima vedere. Cum spuneam, de mică a fost o șmecheră. Cică noi doream să o învățăm să stea în pătuțul ei, dar ne-a arătat ea nouă. Văzând că nu ne înduplecă în nici un chip, nici măcar cu plânsul ei mieros, a trecut singură la actiune. Şi-a făcut o zbrâncă de a reușit, aşa mică cum era, să se agațe cu lăbuțele de marginea patului, ca mai apoi să se împingă în sus, pe pat, cu piciorușele rămase libere. Strategie, nu glumă. Vă dați seama ce era în mintea ei. Şi asta se întâmpla la doar câteva zile de cunoaștere reciprocă. Luptătoare din fire, nu s-a lăsat și au urmat multe bătălii. Eu o dădeam jos, ea se urca înapoi. În timp îşi marcase deja locul de onoare - perna mea.
 |
| #Atenţie! Câine rău |
Cățel sau pisică? 🐶😺
Oricum, aceste animale sunt ființe care ne ajută să trăim din punct de vedere emoțional. Cei care dețin un cățel sau o pisică ştiu despre ce este vorba. Cine nu are să-şi cumpere!
În trecut am avut o pisică siameză, albă ca zăpada. Frumoasă foc. Adela o chema. În prezent am o cățeluşă bichon, tare zurlie, pe nume Sasha. Acum pot să fac comparație între cele două tipuri de animăluțe, care te pot face fericit prin simpla lor prezență în casă. Există, desigur multe diferențe între ele, dar și asemănări. De la traiul mult mai scump cu un cățel şi până la doza diferită de iubire pe care o primești, aceste animale sunt foarte prietenoase cu oamenii și stiu să se facă plăcute și dorite. Odată ce ți-au intrat pe sub piele, nu mai poți renunța prea ușor la ele. Legătura devine prea strânsă.
Cățel să fii, figuri să ai! 🐶
Viața cu doi căței
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu